sâmbătă, 7 decembrie 2013

Bogdan Petriceicu Haşdeu, Chişinău

Sculptorul Alexandru Plămădeală lângă bustul lui B.P. Haşdeu
Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău
Revista "Viaţa Basarabiei", Iunie-Iulie 1938, Nr. 6-7, Chişinău























Următoarea comandă, acceptată de A. Plămădeală, fu bustul lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu. Comitetul responsabil de crearea monumentului a pus în faţa sculptorului o condiţie obligatorie – să-l execute la Bucureşti, cu ajutorul unui profesor, care fusese prezent la conferinţele ţinute la Haşdeu şi făcea parte din cercul cunoştinţelor marelui literat şi erudit. Artistul a acceptat această condiţie şi peste câtva timp locuia deja în Bucureşti. Aici el a petrecut vara anului 1936, beneficiind de un atelier din curtea teatrului naţional, pentru a lucra asupra bustului. Comitetul responsabil pentru crearea monumentului a rămas pe deplin satisfăcut de varianta prezentată de A. Plămădeală.
--------------------------------------------------
Articol parţial din revista "Viaţa Basarabiei", Iulie 1942, Nr. 7:
Busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă la Chişinău
Acum câţiva ani în urmă, d. Pan Halippa a luat o lăudabilă iniţiativă pentru onorarea capitalei Basarabiei cu busturi ale unor figuri istorice, care au ilustrat pământul şi neamul românesc din Moldova dintre Prut şi Nistru. Urma să fie turnate în bronz figurile: a marelui Bogdan Petriceicu-Haşdeu, care, după gândul iniţiatorului, trebuie să stăpânească din ce în ce tot mai mult sufletul şi inspiraţia Basarabiei româneşti, renăscută la viaţa naţională; a avocatului Emanuil Gheorghe Gavriliţă, directorul primului ziar românesc la Chişinău - Basarabia, din 1906-1907; a cunoscutului naţionalist şi om de bine, Vasile V. Stroescu; a publicistului şi luptătorului basarabean Zamfir C. Arbore, a scriitorului Constantin C. Stere şi ale altora.
Pentru un început de înfăptuiri în problema ornării Chişinăului cu busturi, s-au organizat câteva serbări literare şi artistice, iar din sumele strânse pe calea aceasta s-au comandat busturile lui B.P. Haşdeu şi E.G. Gavriliţă - sculptorului Alexandru Plămădeală, bustul lui Z. Arbore - sculptoriţei Miliţa Pătraşcu, bustul lui V. Stroescu a - sculptorului Mihai Onofrei. Dar nepraznicele evenimente din vara de pomină a anului 1940 au făcut ca lucrările, începute cu destul elan, să fie părăsite. Până la evacuarea Basarabiei, s-a reuşit să se execute şi să se toarne în bronz numai busturile comandate sculptorului A. Plămădeală, fără ca să fie timp pentru ridicarea de postamente şi aşezarea busturilor. Acestea au rămas în seama scultorului A. Plămădeală, care, cu câteva zile înainte de invazia bolşevicilor, a răposat. După eliberarea Basarabiei, busturile s-au găsit în stare bună şi d. Pan Halippa le-a oferit, în numele Comitetului de iniţiativă, Primăriei Munucipiului Chişinău cu condiţia că să fie ridicate pe socoteala Primăriei în locuri potrivite în incinta oraşului.
Deci, bustul lui B.P. Haşdeu a fost realizat în vara anului 1936 la Bucureşti, însă aşezarea lui pe postament, la Chişinău, nu s-a reuşit până la 28 iunie 1940, ziua în care Chişinăul a fost invadat de hoardele bolşevice, bustul fiind evacuat la Bucureşti şi repartizat Muzeului de Artă Naţională "Carol I".
După izgonirea invadatorilor ruşi de către trupele româno-germane, bustul a fost readus la Chişinău şi postat, pentru prima dată, în Grădina Publică în a doua jumătate a anului 1942.
Amplasamentul bustului lui  B.P. Haşdeu în Grădina Publică din Chişinău în anul 1942
Puţin mai târziu mutat în grădina fostului local al Corpului de Armată (vizavi de cinematograful "Patria") şi sfinţit la 19 septembrie 1943.
Ziarul "Basarabia", 8 Septembrie 1943
În anul 1944 a fost evacuat la Craiova.

Actualmente bustul se află în curtea Muzeului Memorial "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din oraşul Câmpina, judeţul Prahova, România.
http://despresufletulmeu.wordpress.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu