Ştefan cel Mare, Chişinău

Macheta în lut. În planul doi se află                                                               Sculptura turnată în bronz
sculptorul Alexandru Plămădeală.                                                                 în turnătoria lui Râşcanu, la Bucureşti.

Punerea pietrei fundamentale a monumentului, 9 iulie 1925.

Luminătorul, 1-15 August 1925, Nr. 15-16, Chişinău

Construcţia monumentului, 1925-1928.

Prinţul Nicolae dezvelind statuia lui Ştefan cel Mare, 29 aprilie 1928, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Articol din ziarul "Adevărul", 1 Mai 1928, Bucureşti - citiţi

Imagini, 1928-1940.

În iunie 1940, înainte de ocupaţia sovietică, statuia a fost evacuată la Vaslui şi instalată în acelaşi an lângă biserica "Sfântul Ioan".

Statuia la Vaslui

După eliberarea Basarabiei de către armata română, sculptura a fost readusă la Chişinău şi postată pe un loc nou, în faţa Arcului de Triumf, dezvelirea având loc la data de 25 august 1942. Pe acest soclu în anii 1939-1940 a stat statuia Regelui Ferdinand I.

Imagini, 1942-1944.

Imaginile realizate în primăvara anului 1944 arată că statuia domnitorului Ştefan cel Mare era deja demontată de pe soclul din faţa Arcului de Triumf. În acelaşi an fiind transportată la Craiova, în parcul Nicolae Romanescu, iar la 24 ianuarie 1945 expediată înapoi la Chişinău.

Monumentul în prezent (locul iniţial).

Plăcile de bronz cu hronicul monumentului, plasate la intrarea în parc.

Monumentul Ştefan cel Mare a fost amplasat în Grădina Publică pe un soclu de piatră Cosăuţi. Statuia a fost turnată în bronz. Iniţial monumentul avea pe soclu următoarele inscripţii. În faţă: «Ştefan cel Mare şi Sfânt 1456-1504». În dreapta: «Biruitor de popoare: la Lipnic, la Baia, la Vaslui, la Valea Albă, la Calla-Buga, la Scheia, la Dumbrava Roşie, pentru Ţară, Neam şi Cruce». În stânga: «Domn din munte până la Nistru, Chilia, Cetatea Albă. Ridicatu-s-au acest monument pentru veşnicirea gloriei strămoşeşti, prin osârdia d-lui Vasile Rudeanu şi cu ajutorul fiilor Basarabiei. Lucratu-s-au de către sculptorul A.M. Plămădeală şi de arhitectul E. Bernardazzi în anul 1925». Pe două plăci din piatră, fixate pe stâlpii porţii la intrarea în Grădina Publică, au fost dăltuite următoarele inscripţii: «Acest monument s-a început sub domnia regelui Ferdinand I şi s-a inaugurat sub domnia regelui Mihai I, MCMXXVIII». «Statuia de faţă s-a dezvelit în prezenţa înalţilor regenţi A.S.P. Nicolae, S.S. Miron Cristea, Patriarhul României şi Gh. Buzdugan, fiind preşedinte al Consiliului de Miniştri Vintilă I.C. Brătianu, primarul Chişinăului Gherman Pântea şi membrii Comitetului pentru ridicarea monumentului în frunte cu preşedintele, general de divizie R. Scărişoreanu, 29 aprilie 1928».

Monumentul Ştefan cel Mare a fost amplasat pe o platformă de piatră de Cosăuţi cu dimensiunea de 7,30 x 7,30 m, având trei trepte care conduceau la piedestal. Soclul din piatră cu dimensiunea de 1,85 x 1,85 m avea ca element decorativ un brâu în torsadă, iar în faţă stema Moldovei din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Statuia turnată în bronz îl redă pe Ştefan cel Mare cu mâna stângă ridicată, ţinând Sfânta Cruce, iar cu dreapta o sabie lungă. În ansamblu monumentul are înălţimea de 10 m. Menţionăm şi contribuţia inginerului Gheorghe Leviţchi, care l-a recomandat pe arhitectul Eugen Bernardazzi. Lucrarea a costat 340.000 lei.
Virgiliu Z. Teodorescu. Monumentele ridicate în oraşul Chişinău în 1918-1940. În: "Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei", Chişinău, 1992.